Ce este dermatita atopică?

Ce este dermatita atopică?

Dermatita atopică reprezintă o afecțiune de piele, frecventă care afectează în special copiii. Practic dermatita sau eczema sunt același lucru și semnifică o inflamație a pielii. O inflamație, nu o infecție. Inflamația este un răspuns al organismului la o agresiune, în acest caz la factori alergici, iritanți.

Atopia reprezintă o predispoziție dobândită genetic de a dezvolta alergii: astm bronşic, conjunctivită alergică, rinită alergică și dermatită atopică. Toate fac parte din aceeași clasă și pot exista concomitent.

Dermatita atopică afectează aproximativ 20% dintre copii, mai ales cei proveniţi din părinţi cu ten alergic. Dermatita atopică este în mod particular mai frecventă la copii, dar poate afecta și adulții. În ultimii ani se notează o creştere la nivelul populaţiei, explicată prin acţiunea factorilor de mediu. Este cea mai frecventă afecţiune dermatologică întânită în rândul copiilor. Vârsta la care debutează de regulă este sub 6 luni, dar nu imediat după naștere.

Cum ne dăm seama că avem un copil cu dermatită atopică?

Dermatita atopică afectează fiecare copil în mod diferit atât în ceea ce privește vârsta de debut, aspectul leziunilor, cât și severitatea afecțiunii.

La sugari apare în jur de 2-3 luni, mai întâi la nivelul obrajilor cu zone eritematoase (roșii), acoperite de cruste, uscate sau zone zemuinde. Toată pielea este în general mai uscată, deoarece funcția de barieră a pielii este alterată și nu mai păstrează hidratarea.

La copilul mai mare, leziunile apar de regulă la încheieturi (în spatele genunchilor, plica cotului, încheietura mâinii, pe gât). Ceea ce caracterizează dermatita atopică și însoțește orice etapă a bolii este pruritul (senzația de mâncărime), care la sugar se poate manifesta printr-o stare de agitație datorată disconfortului, iar la celelalte grupe de vârstă prin leziuni de grataj (zgârieturi apărute în urma scărpinatului).

Va avea toată viața dermatită atopică?

Dermatita atopică evoluează în pusee. Poate intra în remisiune (perioade fără leziuni de dermatită atopică) pentru luni sau chiar ani de zile şi poate avea pusee de activitate (cu leziuni) mai lungi sau mai scurte, determinate de diferiți iritanți. În cele mai multe cazuri dermatita atopică dispare la pubertate, la unii chiar mai devreme, pe când alții pot prezenta chiar și în viața de adult pusee de activitate a bolii. Deși nu este o afecțiune gravă, poate avea un impact psihologic important, pielea uscată creând disconfort indiferent de vârstă. Cel mai frecvent simptom pentru care sunt aduși copiii mai mari la medic este pruritul (mâncărimea), sau urmele observate de părinți pe piele lăsate în urma scărpinării (leziuni de gartaj).

Ce întreține activitatea bolii?

Predispoziția și terenul atopic nu îl putem schimba. Sunt modificări genetice. Dar sunt factori din jurul nostru care întrețin sau favorizează apariția leziunilor de dermatită atopică: săpunurile, detergenții, parfumul, cosmeticele, lâna, transpirația, praful, părul animalelor de casă, polenul.

Cum se tratează?

Manifestările care apar pe piele (roșeață, mâncărime, uscăciunea pielii, urme de scărpinat, zone uscate) au o evoluție fluctuantă cu perioade de remisiune (când dispar) și de exacerbare a bolii (când reapar), dar cu o îngrijire adecvată, afecțiunea poate fi ținută sub control.
O piele uscată este implicit şi o piele sensibilă, care trebuie îngrijită cu deosebită atenţie. Fiecare copil va avea un program de îngrijire individualizat, din care să nu lipsească gesturile primordiale: spălatul cu produse special destinate pielii atopice şi hidratarea pielii. Produsele cosmetice uzuale, parfumate, colorate, vor fi înlocuite cu dermatocosmetice atent selecţionate care potențează acțiunea tratamentelor dermatologice convenționale și mențin pe termen lung rezultatele acestora. Tratamentul cu emolienți nu are contraindicații şi poate fi administrat de la orice vârstă. Se vor evita efectuarea de băi și dușuri fierbinți, excesive.

Tratamentul medicamentos este prescris de medic și este individualizat în funcție de vârsta copilului, simptome și severitatea leziunilor. Uneori este nevoie de utilizarea unei creme împotriva inflamației (corticosteroid) în puseele de activitate a bolii, uneori și/sau un medicament împotriva mâncărimilor, la care se adaugă măsuri de îngrijire zi de zi, cu adoptarea unui „stil de viață” concentrat pe evitarea factorilor iritanți. Corticosteroizii se utilizează atât timp cât au fost prescriși de medic, de regulă până la dispariția leziunilor, urmată de o perioadă de rărire a numărului de aplicații. Este important să nu utilizăm corticosteroizi prescriși pentru alte persoane, deoarece aceste creme variază ca putere și utilizarea unei concentrații greșite poate duce la probleme mai mari ale pielii, în special la copii. O alternativă la corticosteroizi sunt inhibitorii de calcineurină, la fel, doar recomandați de medicul specialist. Antibioticele se prescriu doar în caz de suprainfecție a leziunilor.

Ce ar trebui să facă părinții?

Părinții trebuie să acorde o atenție sporită igienei personale a bebelușului cât şi a locuinței, fiind cunoscut rolul pe care factorii de mediu îl au asupra persoanelor cu dermatită atopică. Igiena locuinței se va face cu deosebită atenție, în special în camera bebelușului. Se vor evita fumul de țigară, dezinfectantele (clorul), alergenii din aer (praful de casă, mucegaiurile, perii de animale). Se recomandă îmbrăcămintea din bumbac, spălată cu detergenți blânzi, fără balsam de rufe, bine clătită. Copilul va fi îmbrăcat adecvat temperaturii ambientale, transpirația excesivă favorizând pruritul (mâncărimea).

Totuşi gestul cel mai important este combaterea uscăciunii cutanate, care trebuie realizată pe tot parcursul vieții persoanelor atopice, în sensul că trebuie utilizate creme de corp speciale pentru piele atopică, nu creme parfumate sau cu iritanți. Tratamentul cu dermatocosmetice pentru piele atopică are o complianţă deosebită din partea pacienților și îmbunătățește semnificativ calitatea vieții acestora, calmând mâncărimea și redând elasticitatea pielii.

Se poate face ceva pentru a rări episoadele de activitate ale bolii?

Se evită factorii iritanți:

• Camera copilului va fi aerisită zilnic; se aspiră, nu se folosește mătura.
• Nu se îmbracă copilul cu hăinuțe din materiale iritante (lână, fibre sintetice). Se preferă culorile deschise direct în contact cu pielea (materiale intens colorate pot conține vopseluri iritante pentru piele).
• Se evită supraîncălzirea camerei copilului (transpirația este un factor iritant).
• Nu se fumează în preajma copilului.
• Animalele de casă nu stau în camera copilului.
• Unghiile se taie scurt.
• Nu se folosesc înălbitori sau balsamuri de rufe.

Pielea copilului se îngrijește zilnic astfel:

• Nu se folosesc șervețele parfumate pentru a șterge bebelușul. Nu se folosesc spume sau săruri de baie. Nu se folosesc bureți abrazivi. Apa și săpunul sunt primordiale.
• Se vor folosi săpunuri fără parfum. Iar seara se pot face băi emoliente, prin adăugarea unei loțiuni speciale de baie în apa din cădiță.
• Baia nu trebuie să dureze mai mult de 15 minute și nu se face cu apă prea caldă.
• Imediat ce se scoate copilul din apă, pielea se usucă prin tamponare cu prosopul (nu se freacă pielea!!).
• Se aplică crema sau unguentul medicament pe zonele inflamate, conform indicațiilor medicului, apoi tot corpul se masează ușor cu o cremă emolientă, specială pentru copiii atopici (fără parfum).
• La indicația medicului se poate realiza și terapia umedă (Wett dressing concept): aplicare de comprese umede sau bandaje tubulare umede pentru o perioadă limitată de timp (youtube – wett dressing Monagh Hospital).

Dr. Elena Crihan
Medic primar dermatovenerologie