Ce este dermatita atopică?

Ce este dermatita atopică?

Dermatita atopică reprezintă o afecțiune a pielii, frecventă, care afectează în special copiii. Practic, dermatita sau eczema sunt același lucru și semnifică o inflamație a pielii. O inflamație, nu o infecție. Inflamația este un răspuns al organismului la o agresiune, în acest caz la factori alergici sau iritanți.

Atopia reprezintă o predispoziție dobândită genetic de a dezvolta alergii: astm bronșic, conjunctivită alergică, rinită alergică și dermatită atopică. Toate fac parte din aceeași clasă și pot exista concomitent.

Dermatita atopică afectează aproximativ 20% dintre copii, mai ales pe cei proveniți din părinți cu teren alergic. Este în mod particular mai frecventă la copii, dar poate afecta și adulții. În ultimii ani se observă o creștere a cazurilor la nivelul populației, explicată prin acțiunea factorilor de mediu. Este cea mai frecventă afecțiune dermatologică întâlnită în rândul copiilor. Vârsta la care debutează, de regulă, este sub 6 luni, dar nu imediat după naștere.

Cum ne dăm seama că avem un copil cu dermatită atopică?

Dermatita atopică afectează fiecare copil în mod diferit – atât în ceea ce privește vârsta de debut, aspectul leziunilor, cât și severitatea afecțiunii. La sugari, apare în jurul vârstei de 2–3 luni, mai întâi la nivelul obrajilor, cu zone eritematoase (roșii), acoperite de cruste, uscate sau zemuinde. Toată pielea este, în general, mai uscată, deoarece funcția de barieră a pielii este alterată și nu mai păstrează hidratarea.

La copilul mai mare, leziunile apar de regulă la încheieturi (în spatele genunchilor, plica cotului, încheietura mâinii, pe gât). Ceea ce caracterizează dermatita atopică și însoțește orice etapă a bolii este pruritul (senzația de mâncărime), care la sugar se poate manifesta printr-o stare de agitație datorată disconfortului, iar la celelalte grupe de vârstă prin leziuni de grataj (zgârieturi apărute în urma scărpinatului).

Va avea toată viața dermatită atopică?

Dermatita atopică evoluează în pusee. Poate intra în remisiune (perioade fără leziuni de dermatită atopică) pentru luni sau chiar ani de zile, și poate avea pusee de activitate (cu leziuni) mai lungi sau mai scurte, determinate de diverși iritanți.

În cele mai multe cazuri, dermatita atopică dispare la pubertate – la unii chiar mai devreme –, în timp ce alții pot prezenta, chiar și în viața de adult, pusee ale bolii. Deși nu este o afecțiune gravă, poate avea un impact psihologic important: pielea uscată creează disconfort, indiferent de vârstă.

Cel mai frecvent simptom pentru care sunt aduși copiii mai mari la medic este pruritul (mâncărimea) sau urmele observate de părinți pe piele, lăsate în urma scărpinării (leziuni de grataj).

Ce întreține activitatea bolii?

Predispoziția și terenul atopic nu pot fi schimbate – sunt modificări genetice. Dar există factori din jurul nostru care întrețin sau favorizează apariția leziunilor de dermatită atopică: săpunurile, detergenții, parfumul, cosmeticele, lâna, transpirația, praful, părul animalelor de casă, polenul.

Cum se tratează?

Manifestările care apar pe piele (roșeață, mâncărime, uscăciunea pielii, urme de scărpinat, zone uscate) au o evoluție fluctuantă, cu perioade de remisiune (când dispar) și de exacerbare (când reapar). Cu o îngrijire adecvată, afecțiunea poate fi ținută sub control.
O piele uscată este, implicit, o piele sensibilă, care trebuie îngrijită cu deosebită atenție. Fiecare copil va avea un program de îngrijire individualizat, din care să nu lipsească două gesturi esențiale: spălatul cu produse special destinate pielii atopice și hidratarea zilnică a pielii.

Produsele cosmetice uzuale – parfumate, colorate – vor fi înlocuite cu dermatocosmetice atent selecționate, care potențează acțiunea tratamentelor dermatologice și mențin pe termen lung rezultatele acestora. Tratamentul cu emolienți nu are contraindicații și poate fi administrat de la orice vârstă. Se vor evita băile și dușurile fierbinți sau frecvente.

Tratamentul medicamentos este prescris de medic și este adaptat în funcție de vârsta copilului, simptome și severitatea leziunilor. Uneori este nevoie de utilizarea unei creme împotriva inflamației (corticosteroid), alteori și/sau de un medicament împotriva mâncărimilor – la care se adaugă măsurile zilnice de îngrijire și evitarea factorilor iritanți.

Corticosteroizii se utilizează atât timp cât au fost prescriși de medic, de regulă până la dispariția leziunilor, urmată de o perioadă de rărire a numărului de aplicații. Este important să nu utilizăm corticosteroizi prescriși pentru alte persoane, deoarece aceste creme variază ca putere, iar utilizarea unei concentrații greșite poate duce la probleme serioase ale pielii, mai ales la copii.

O alternativă la corticosteroizi sunt inhibitorii de calcineurină – recomandați, de asemenea, doar de medicul specialist. Antibioticele se prescriu doar în caz de suprainfecție a leziunilor.

Ce ar trebui să facă părinții?

Părinţii trebuie să acorde o atenţie sporită igienei personale a bebeluşului, cât şi a locuinţei, fiind cunoscut rolul pe care factorii de mediu îl au asupra persoanelor cu dermatită atopică. Igiena locuinţei se va face cu deosebită atenţie, în special în camera bebeluşului.

Se vor evita:

·         fumul de ţigară,

·         dezinfectantele (precum clorul),

·         alergenii din aer (praful de casă, mucegaiurile, perii de animale).

Se recomandă:

·         îmbrăcăminte din bumbac, spălată cu detergenţi blânzi, fără balsam de rufe, bine clătită;

·         copilul va fi îmbrăcat adecvat temperaturii ambientale, deoarece transpiraţia excesivă favorizează pruritul (mâncărimea).

Totuşi, gestul cel mai important este combaterea uscăciunii cutanate, care trebuie realizată pe tot parcursul vieţii persoanelor atopice. Asta înseamnă utilizarea cremelor de corp speciale pentru pielea atopică, nu a cremelor parfumate sau cu iritanți.

Tratamentul cu dermatocosmetice pentru piele atopică are o complianţă ridicată din partea pacienţilor și îmbunătăţeşte semnificativ calitatea vieţii, calmând mâncărimea și redând elasticitatea pielii.

Se poate face ceva pentru a rări episoadele de activitate ale bolii?

Da – prin evitarea factorilor iritanți:

·         Camera copilului trebuie aerisită zilnic; se aspiră, nu se mătură.

·         Nu se îmbracă copilul cu haine din materiale iritante (lână, fibre sintetice). Se preferă culorile deschise în contact direct cu pielea. (materiale intens colorate pot conține vopseluri iritante pentru piele).

·         Se evită supraîncălzirea camerei (transpirația este un factor iritant).

·         Nu se fumează în preajma copilului.

·         Animalele de casă nu trebuie să stea în camera copilului.

·         Unghiile copilului se taie scurt.

·         Nu se folosesc înălbitori sau balsamuri de rufe.

Cum se îngrijește zilnic pielea copilului?

• Nu se folosesc șervețele parfumate pentru a șterge bebelușul. Nu se folosesc spume sau săruri de baie. Nu se folosesc bureți abrazivi. Apa și săpunul blând sunt primordiale.
• Se utilizează săpunuri fără parfum. Seara se pot face băi emoliente prin adăugarea unei loțiuni speciale în cădiță.
• Baia nu trebuie să dureze mai mult de 15 minute și nu se face cu apă fierbinte.
• Imediat după baie, pielea se usucă prin tamponare cu prosopul (nu se freacă pielea!!!).
• Se aplică crema sau unguentul medicamentos pe zonele inflamate, conform indicațiilor medicului, apoi se masează tot corpul cu o cremă emolientă specială pentru copiii atopici (fără parfum).
• La indicația medicului, se poate aplica și terapia umedă (Wet Dressing Concept): aplicare de comprese umede sau bandaje tubulare umede, pentru o perioadă limitată de timp (ex: YouTube – Wet Dressing Monagh Hospital).

Dr. Elena Crihan

Medic primar dermatovenerologie